Senzația de arsură a nasului poate fi cauzată de mai mulți factori, precum modificări climatice, rinită alergică, sinuzită și chiar menopauză. Nasul ars nu este de obicei grav, dar poate provoca disconfort persoanei. În plus, dacă senzația de arsură este însoțită de febră, amețeli sau sângerări nazale, este recomandat să mergeți la medic, pentru a putea fi pus diagnosticul corect.
Nasul este responsabil pentru încălzirea și filtrarea aerului, împiedicând pătrunderea microorganismelor și a substanțelor poluante, cum ar fi praful, de exemplu. Astfel, nasul corespunde uneia dintre barierele de apărare ale corpului, cu toate acestea, unele situații pot usca mucoasa nasului și pot provoca o senzație de arsură sau arsură. Cele 6 cauze principale de arsură în nas sunt:
1. Schimbările climatice
Vremea uscată este principala cauză a arderii nasului. Asta pentru că aerul prea fierbinte sau uscat usucă căile respiratorii, ceea ce face ca persoana să-și simtă nasul arzând atunci când respiră, de exemplu.
În plus față de vremea uscată, expunerea la aer condiționat pentru o lungă perioadă de timp poate usca mucoasa și poate duce la nasul ars.
Ce trebuie să faceți: Una dintre modalitățile de a evita arderea nasului cauzată de vremea uscată este plasarea unui castron cu apă în cameră, deoarece ajută la umezirea aerului. În plus, este important să beți multă apă și să spălați nazal cu 0,9% soluție salină. Vedeți cum să faceți spălarea nazală.
2. Rinita alergică
Rinita alergică este o inflamație a mucoasei nazale cauzată de prezența unor substanțe iritante, precum praf, polen, păr sau pene de animale, parfum sau dezinfectanți, de exemplu. Aceste substanțe provoacă iritarea mucoasei, ducând la curgerea nasului și mâncărime, pe lângă faptul că provoacă senzație de arsură. Aflați ce cauzează rinita alergică și cum se face tratamentul.
Ce trebuie să faceți: Pentru a evita rinita alergică, este important să curățați bine casa, să identificați agentul care cauzează alergia și să o evitați. În cazuri mai severe, alergologul poate recomanda utilizarea medicamentelor antihistaminice sau a vaccinurilor antialergice.
3. Sinuzită
Sinuzita este inflamația sinusurilor nazale caracterizată prin cefalee, greutate la nivelul feței, curgere a nasului și, în consecință, un nas ars. Sinuzita poate fi cauzată atât de virusuri din genul Influenzae, cât și de bacterii și este important să identificați agentul infecțios, astfel încât tratamentul stabilit de medic să fie eficient.
Ce trebuie făcut: Tratamentul pentru sinuzită este definit de medic în funcție de cauza acesteia: antibiotice, atunci când sunt cauzate de bacterii, sau antigripale, atunci când sunt cauzate de viruși. În plus, decongestionanții nazali pot fi folosiți pentru ameliorarea senzației de greutate din cap. Înțelegeți ce este sinuzita și cum să o tratați.
4. Gripă și răceală
Atât gripa, cât și răceala pot provoca arsuri la nivelul nasului, din cauza iritației mucoasei prin prezența virușilor în căile respiratorii, strănutul și curgerea nasului. Cunoașteți diferența dintre gripă și răceală.
Ce trebuie să faceți: Pentru a combate atât gripa, cât și răceala, poate fi indicat să luați medicamente pentru ameliorarea simptomelor, cum ar fi paracetamolul, pe lângă consumul de lichide din abundență, cum ar fi sucurile și apa.
5. Medicamente
Unele medicamente au ca efect secundar uscăciunea mucoasei nazale, cum ar fi spray-uri nazale sau decongestionante. Unele spray-uri au substanțe care pot irita nasul, ceea ce poate crește susceptibilitatea la infecții, de exemplu.
Ce trebuie să faceți: Dacă senzația de arsură din nas este legată de utilizarea medicamentelor, este important să mergeți la medic pentru ca medicamentul să fie suspendat și înlocuit. În cazul decongestionanților nazali, medicul poate recomanda utilizarea unuia care nu are substanțe chimice care provoacă iritații.
6. Sindromul Sjogren
Sindromul Sjogren este o boală autoimună cauzată de inflamația diferitelor glande din corp, care duce la uscăciunea gurii, a ochilor și, mai rar, a nasului. Vedeți cum să identificați și să diagnosticați sindromul Sjogren.
Ce trebuie să faceți: De îndată ce apar simptome, cum ar fi gura uscată, dificultăți la înghițire, dificultăți de vorbire, ochi uscați și sensibilitate la lumină, este important să consultați reumatologul pentru a confirma diagnosticul și a începe tratamentul.
Când să mergi la medic
Se recomandă să mergeți la medic atunci când arsurile la nas durează mai mult de o săptămână și când apar alte simptome, cum ar fi:
- Respiratie dificila;
- Durere de cap;
- Durere de gât;
- Sângerări nazale;
- Leșin;
- Ameţeală;
- Febră.
În plus, dacă există uscăciunea membranelor mucoase, cum ar fi cea a gurii, a ochilor și a organelor genitale, este important să consultați medicul, deoarece pot fi boli mai grave, cum ar fi sindromul Sjogren, de exemplu.