Hemoragia cerebrală este un tip de accident vascular cerebral, numit și accident vascular cerebral, în care sângerarea are loc în jurul sau în interiorul creierului datorită ruperii unui vas de sânge, de obicei o arteră în creier. Aflați mai multe despre accidentul vascular cerebral hemoragic.
Este un eveniment grav, de obicei cauzat de o lovitură la cap, care poate duce persoana la o stare de inconștiență profundă, pe lângă senzația de greață, vărsături, scăderea ritmului cardiac și pierderea echilibrului.
Diagnosticul se face prin examene imagistice, cum ar fi tomografia computerizată, rezonanța magnetică și angiografia cu sau fără contrast. În alte cazuri, medicul poate solicita și puncție lombară.
Tratamentul hemoragiei cerebrale este de obicei chirurgical și are ca scop îndepărtarea sângelui și a cheagurilor pentru a scădea presiunea din creier cauzată de sângerare.
Principalele simptome
Simptomele hemoragiei cerebrale depind de mărimea sângerării și sunt de obicei:
- Cefalee severă și bruscă, care poate dura zile;
- Amorțeală sau furnicături în orice parte a corpului;
- Vărsături;
- Pierderea echilibrului;
- Tremur în mâini;
- Scăderea ritmului cardiac;
- Slăbiciune generalizată;
- Umflarea unei părți a nervului optic, care poate duce la vedere întunecată pentru câteva secunde, scăderea câmpului vizual sau orbire;
În condiții mai severe, pot exista, de asemenea, crize epileptice bruște sau pierderea profundă și prelungită a conștiinței în care persoana nu este în măsură să răspundă la stimuli.
Hemoragia cerebrală lasă sechele?
După sângerări, unele persoane pot avea sechele, cum ar fi dificultăți de vorbire, înghițire, mers pe jos, activități zilnice sau pot fi paralizate.
De îndată ce apar primele simptome ale hemoragiei cerebrale, trebuie să mergeți imediat la medic pentru a putea începe tratamentul, deoarece severitatea sechelelor depinde de gradul de sângerare.
Cel mai bun mod de a preveni apariția hemoragiei cerebrale și, în consecință, a sechelelor acesteia, este de a efectua activități fizice și de a avea o dietă sănătoasă și echilibrată, săracă în grăsimi și sare.
Cauzele hemoragiei cerebrale
Principala cauză a hemoragiei cerebrale este trauma capului, dar există și alte afecțiuni care pot favoriza sângerarea, cum ar fi:
- Presiune ridicata;
- Factori genetici;
- Consumul de alcool;
- Consumul de droguri, cum ar fi cocaina și amfetamina;
- Angiopatia amiloidă, care este inflamația vaselor mici din creier;
- Tulburări de sânge, cum ar fi trombocitemia și hemofilia, care împiedică procesul de coagulare;
- Utilizarea anticoagulantelor, deoarece acestea împiedică coagularea, care poate favoriza sângerarea;
- Tumori cerebrale.
O altă cauză comună a hemoragiei cerebrale este anevrismul, care este o dilatare într-un vas de sânge. Această dilatare face ca pereții acestui vas să devină subțiri și fragili și se pot rupe în orice moment, cu sângerare.
Cel mai frecvent simptom al unui anevrism este cefaleea. Unii oameni declară că se simt fierbinte, ca și cum ar exista un tip de scurgere. Aflați mai multe despre semnele și tratamentul anevrismului cerebral.
Cum se pune diagnosticul
Diagnosticul se face cu teste imagistice, cum ar fi rezonanța magnetică, tomografia computerizată și angiografia cu sau fără contrast.
Imagistica prin rezonanță magnetică vă permite să vedeți edemul în jurul leziunii și, astfel, puteți cunoaște gradul leziunii. Tomografia computerizată, pe de altă parte, este importantă, astfel încât medicul să poată verifica hemoragia și, astfel, să diferențieze accidentul vascular cerebral hemoragic de accidentul vascular cerebral ischemic. Vedeți ce cauzează accident vascular cerebral și cum să îl evitați.
Angiografia este testul de diagnostic care facilitează vizualizarea interiorului vaselor de sânge, iar forma, prezența malformațiilor și diagnosticul de anevrism, de exemplu, pot fi evaluate. Înțelegeți cum se face și la ce servește angiografia.
Unele persoane cu hemoragie cerebrală arată totuși rezultate normale la RMN sau tomografie computerizată. Prin urmare, medicul poate solicita efectuarea unei puncții lombare, care este îndepărtarea lichidului cefalorahidian din osul șoldului, pentru a evalua LCR, deoarece hemoragia cerebrală are sânge în LCR.
Cum se tratează
Tratamentul pentru hemoragia cerebrală se face de obicei cu o intervenție chirurgicală pentru îndepărtarea sângelui și a cheagurilor și scăderea presiunii din creier cauzată de sângerare.
Pe lângă intervenția chirurgicală, medicul poate indica tratamentul cu medicamente pentru controlul tensiunii arteriale, convulsii și posibile infecții. În cazurile mai severe, se pot indica și transfuzii de sânge.
Pentru a îmbunătăți calitatea vieții după sângerarea creierului și pentru a evita rănirea, este important să mergeți la kinetoterapeutul sau terapeutul ocupațional. Vedeți cum este recuperarea după un accident vascular cerebral.
Principalele tipuri de hemoragii cerebrale
Excesul de sânge irită țesutul cerebral și duce la formarea edemului, care este acumularea de lichide. Excesul de sânge și lichide mărește presiunea asupra țesutului cerebral, scade circulația sângelui prin sistemul nervos și determină moartea celulelor creierului. Hemoragia cerebrală poate fi clasificată în funcție de localizarea care apare în:
1. Hemoragia intraparenchimală sau intracerebrală
Acest tip de sângerare este mai probabil să se întâmple la vârstnici și este atunci când sângerarea este în interiorul creierului. Este cel mai grav tip, dar și cel mai frecvent în rândul populației. Apare de obicei datorită tumorilor, tulburărilor de coagulare și vaselor malformate.
2. Hemoragia intraventriculară
Hemoragia intraventriculară apare în ventriculii cerebrali, care sunt cavități din creier în care are loc producția de lichid cefalorahidian. Acest tip de hemoragie apare de obicei la nou-născuții prematuri, în primele 48 de ore după naștere și care au avut unele complicații la naștere, cum ar fi sindromul de detresă respiratorie, în care bebelușul se naște cu plămâni imaturi, hipertensiune arterială și colaps pulmonar, care este o complicație respiratorie în care nu există suficient pasaj de aer. Aflați mai multe despre colapsul pulmonar.
3. Hemoragia subarahnoidiană
Această sângerare se întâmplă de obicei datorită ruperii unui anevrism, dar poate fi și rezultatul unei lovituri și se caracterizează prin sângerare în spațiul dintre două straturi ale meningelor, arahnoidul și pia mater.
Dura mater, arahnoidă și pia mater sunt straturile constitutive ale meningelor, care sunt membrane care acoperă și protejează sistemul nervos central. Hemoragia subarahnoidă apare de obicei la persoanele cu vârste cuprinse între 20 și 40 de ani.
4. Hemoragia subdurală
Hemoragia subdurală apare în spațiul dintre straturile dură și arahnoidă ale meningelor și este cel mai frecvent rezultat al traumei.
5. Hemoragia epidurală
Această sângerare apare între dură și craniu și este mai frecventă la copii și adolescenți ca urmare a unei fracturi a craniului.