Boala SLA: primele simptome, cauze și tratament

Scleroza laterală amiotrofică, cunoscută și sub denumirea de SLA, este o boală degenerativă care determină distrugerea neuronilor responsabili de mișcarea mușchilor voluntari, ducând la paralizie progresivă care sfârșește prin prevenirea unor sarcini simple precum mersul pe jos, mestecarea sau vorbirea, de exemplu.

În timp, boala determină o scădere a forței musculare, în special la nivelul brațelor și picioarelor, iar în cazuri mai avansate, persoana afectată devine paralizată, iar mușchii lor încep să se atrofieze, devenind mai mici și mai subțiri.

Scleroza laterală amiotrofică nu are încă vindecare, dar tratamentul cu fizioterapie și medicamente, cum ar fi Riluzol, ajută la întârzierea progresiei bolii și la menținerea unei independențe cât mai mari în activitățile zilnice. Aflați mai multe despre acest medicament utilizat în tratament.

Atrofia musculară a picioarelor Atrofia musculară a picioarelor

Principalele simptome

Primele simptome ale SLA sunt dificil de identificat și variază de la o persoană la alta. În unele cazuri, este mai frecvent ca persoana să înceapă să împiedice covoarele, în timp ce în altele este dificil să scrieți, să ridicați un obiect sau să vorbiți corect, de exemplu.

Cu toate acestea, odată cu evoluția bolii, simptomele devin mai evidente, ajungând să existe:

  • Scăderea forței în mușchii gâtului;
  • Spasme sau crampe frecvente la nivelul mușchilor, în special la mâini și picioare;
  • Vocea mai groasă și dificultatea de a vorbi mai tare;
  • Dificultăți în menținerea posturii corecte;
  • Dificultăți de vorbire, înghițire sau respirație.

Scleroza laterală amiotrofică apare doar în neuronii motori și, prin urmare, persoana, chiar dezvoltând paralizie, reușește să-și mențină toate simțurile mirosului, gustului, atingerii, vederii și auzului.

Atrofia musculară a mâinii Atrofia musculară a mâinii

Cum se pune diagnosticul

Diagnosticul nu este ușor și, prin urmare, medicul poate face mai multe teste, cum ar fi tomografia computerizată sau imagistica prin rezonanță magnetică, pentru a exclude alte boli care pot provoca o lipsă de forță înainte de a suspecta SLA, cum ar fi miastenia gravis.

După diagnosticul de scleroză laterală amiotrofică, speranța de viață a fiecărui pacient variază între 3 și 5 ani, dar au existat și cazuri de longevitate mai mare, precum Stephen Hawking care a trăit cu boala mai mult de 50 de ani.

Posibile cauze ale SLA

Cauzele sclerozei laterale amiotrofice nu sunt încă pe deplin înțelese. Unele cazuri de boală sunt cauzate de o acumulare de proteine ​​toxice în neuronii care controlează mușchii și acest lucru este mai frecvent la bărbații cu vârsta cuprinsă între 40 și 50 de ani. Dar, în câteva cazuri, SLA poate fi cauzată și de un defect genetic moștenit, trecând în cele din urmă de la părinți la copii.

Cum se face tratamentul

Tratamentul SLA trebuie să fie ghidat de un neurolog și, în mod normal, este inițiat cu utilizarea medicamentului Riluzol, care ajută la reducerea leziunilor cauzate la nivelul neuronilor, întârziind progresul bolii.

În plus, atunci când boala este diagnosticată în stadiile incipiente, medicul poate recomanda și tratament de kinetoterapie. În cazuri mai avansate, analgezicele, cum ar fi tramadolul, pot fi utilizate pentru a reduce disconfortul și durerea cauzată de degenerarea musculară.

Pe măsură ce boala progresează, paralizia se extinde la alți mușchi și afectează în cele din urmă mușchii respirației, necesitând spitalizare pentru a respira cu ajutorul dispozitivelor.

Cum se face fizioterapia

Kinetoterapia pentru scleroza laterală amiotrofică constă în utilizarea unor exerciții care îmbunătățesc circulația sângelui, întârziind distrugerea mușchilor cauzată de boală.

În plus, kinetoterapeutul poate recomanda și învăța și utilizarea unui scaun cu rotile, de exemplu, pentru a facilita activitățile zilnice ale pacientului cu SLA.